Green Deal: acțiuni climatice din întreaga lume

Pandemia COVID-19 și schimbările climatice nu sunt direct legate, totuși pandemia a schimbat modul în care ne gândim la acestea și la alte provocări globale. Acțiuni care ar fi părut imposibile în ianuarie 2020 au devenit rapid realitate pe măsură ce virusul s-a răspândit. Aici intră restricțiile generale de deplasare a persoanelor, obligativitatea de a purta mască, cheltuielile guvernamentale imense și asistența publică considerabilă precum și, cel puțin în unele țări, campanii de vaccinare a căror implementare de urgență se aseamănă campaniilor de război.
 

Între timp, dezvoltarea rapidă a vaccinurilor ne-a reamintit că ingeniozitatea umană are încă darul de a ne salva de pe marginea prăpastiei. Luați în considerare, de exemplu, „scăderea emisiilor determinată de COVID-19." Aceasta reprezintă scăderea cu 17 % a emisiilor care a avut loc în perioada aprilie 2019 - aprilie 2020. Reducerea s-a produs dintr-un motiv teribil, dar pe măsură ce albastrul cerului a devenit mai limpede decât fusese de decenii întregi, multora li s-au reconfirmat credințele referitor la posibilitățile existente. Cerul de deasupra orașelor noastre ar putea cu adevărat să fie din nou curat, în mod permanent, dacă am colabora și am lua deciziile corecte la nivelul întregii planete.
 

Ținând cont de lecțiile neașteptate ale anului pandemic, nu este o surpriză să descoperim că inițiativele climatice devin din ce în ce mai ambițioase și primesc acum niveluri agresive de finanțare publică, necesare pentru a avea succes.
 

În continuare vă prezentăm pe scurt cele mai importante programe de acțiune climatică care se conturează acum pe tot globul.

Green Deal European, care a fost anunțat la Bruxelles la sfârșitul anului 2019, își propune să facă UE neutră din punct de vedere climatic până în 2050: o promisiune îndrăzneață. Pentru a îndeplini acest obiectiv, UE prevede inițiative care vor necesita investiții de un trilion de euro numai în anii 2020.
 

Primul punct pe agenda de lucru a Green Deal este decarbonizarea sectorului energetic al UE, care reprezintă 75 % din emisiile cu efect de seră din Uniune și tranziția către surse de energie regenerabile și hibride.
 

În același timp, planul stipulează un program cuprinzător de renovare a clădirilor. Prin renovări și modernizări neutre din punct de vedere al emisiilor de carbon, locuințele și birourile vor deveni mult mai eficiente energetic, reducând consumul de energie și costurile atât pentru companii, cât și pentru proprietarii de locuințe. Baza industrială a Europei va deveni, de asemenea, mai eficientă, parțial prin impunerea unor creșteri în ceea ce privește procentul de materiale reciclate folosite în fabricile europene. (În prezent, doar 12 % din materialele folosite de industria europeană sunt reciclate.)

În Statele Unite, administrația Biden lucrează la o „revoluție a energiei curate", care va elimina 100 % din emisiile de carbon din sectorul energetic până în 2035. Planul Biden urmărește, de asemenea, să creeze o economie cu zero emisii de dioxid de carbon până în 2050.
 

Administrația a ordonat agențiilor federale să cumpere energie nepoluantă și vehicule cu emisii zero și a oprit semnarea de către Ministerul de Interne a noi acorduri de extracție de petrol și gaze care implică ape și terenuri publice. Promovează o abordare „guvernamentală integratoare" a crizei climatice, conform căreia preocupările legate de climă vor fi integrate global în politica guvernamentală – chiar și în politica externă.

China, cel mai mare poluator din lume, nu a fost un lider în politica privind schimbările climatice. Dar se pare că efectele stimulatoare ale anului pandemic au ajuns chiar și la Beijing, cu economia sa industrială uriașă. La sfârșitul anului 2020, China și-a luat angajamentul de a atinge neutralitatea emisiilor de carbon până în 2060.
 

Japonia, care a fost puternic criticată de către semnatarii Acordului de la Paris pentru răspunsul său lipsit de entuziasm la schimbările climatice, și-a schimbat atitudinea în 2020. În octombrie, Tokyo s-a angajat să atingă neutralitatea emisiilor de carbon și să reducă emisiile cu 80 % până în 2050. Cea mai puternică federație de afaceri din Japonia, dominată de companii din industriile energointensive, susține acum termenul limită din 2050 – un indicator important al faptului că poziția corporațiilor începe să fie în favoarea acțiunilor climatice.